Pe 18 octombrie, localitatea Satu Nou a îmbrăcat straie de sărbătoare. La Casa de Cultură se simțea vibrația bucuriei, a emoției și a mândriei de a fi parte dintr-o tradiție vie. Aici s-a desfășurat Festivalul Copiilor, un eveniment care a adunat aproape 500 de participanți, copii, dascăli și părinți, din zeci de localități din Voivodina și din România.
Printscreen/FB/Stevan Mihajlov
Organizat de Societatea Cultural-Artistică „Dr. Radu Flora”, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Casa de Cultură „3 Octombrie” și Școala Elementară „Žarko Zrenjanin” din Satu Nou, festivalul a fost mai mult decât o prezentare artistică. A fost o veritabilă sărbătoare a spiritului românesc, un prilej de a aduce împreună copii care poartă în suflet dorul de rădăcini, cântecul satului și mândria de a fi continuatorii unei moșteniri neprețuite.
Pe scenă s-au succedat formații de dansatori și grupuri vocale din localități cu rezonanță folclorică: Satu Nou, Torac, Uzdin, Straja, Nicolinț, Petrovasâla, San-Mihai, Vârșeț, Zrenianin, Mesici, Voivodinț, Doloave, Ofcea… Fiecare grup a venit cu specificul său, cu costumele colorate și autentice ale regiunii, cu pași măsurați pe ritmul jocului bănățean și cu zâmbete care au cucerit publicul din primele momente.
Festivalul s-a transformat rapid într-o călătorie prin frumusețea folclorului românesc. Pe scenă s-au auzit voci cristaline și s-au văzut dansuri care păstrau eleganța și grația jocului popular. Publicul a fost cucerit de naturalețea copiilor și de modul în care aceștia reușeau să îmbine tradiția cu prospețimea tinereții.
În sală s-au aflat și numeroși invitați care au sprijint evenimentul: Anca Corfu, consul general al României la Vârșeț, Daniel Bala, ministru-consilier în cadrul Consulatului, părintele Emanuel Tăpălagă, vicar al Episcopiei Daciei Felix, reprezentanții CNMNR: Valentin Ardelean, Daniel Magdu, Traian Căcina, Stevan Mihailov, precum și reprezentanți ai mediului cultural, profesori, părinți, bunici și oameni de cultură din Banatul sârbesc.
Părintele Emanuel Tăpălagă a vorbit despre rolul spiritual al tradiției, despre felul în care cântecul și portul popular devin forme de rugăciune și recunoștință. „Atunci când un copil poartă ie și cântă în limba strămoșilor, se întâmplă o minune: credința și identitatea devin vii”, a spus părintele.
Stevan Mihailov, unul dintre coordonatorii ai evenimentului, a vorbit despre bucuria de a vedea cum copiii își descoperă rădăcinile prin artă. „În spatele fiecărui pas de dans, al fiecărui cântec, se ascunde o poveste, a bunicilor noștri, a satului nostru, a comunității care nu s-a pierdut”.
Organizatorii au transmis recunoștință profesorilor și instructorilor de dans, care, prin răbdare și dăruire, reușesc să transforme folclorul într-un limbaj universal al prieteniei. Într-o lume tot mai grăbită, acest festival a reușit să oprească timpul pentru o zi, oferind copiilor ocazia de a trăi o experiență autentică, în care jocul și tradiția se întâlnesc în armonie.
